Mi ricordo da guagnuni
'ncuna cosa da cuntari
tanti patri di famigghia
cu nnaviano comu fari
A mattina ccu ru scuru
sin jivini a fatigari
era sira acodda sulu
eranu stanchi da crepari
Tanta gente ppe' nu misi
u' bidianu mai a casa
si vinnianu ppe' i spisi
nu tinianu e pezza e casu
I mugghiari di forisi
aspettavanu a ra casa
chi vinnianu i mariti
ppe' si dari cu nu vasu
I patroni furbacchioni
l'aspettavanu a ru varu
comme i crapi a racurtina
quannu l'avianu e cuntari
I mariti i piatusi
i vidianu si cosi
era gente bisognusi
e subivanu si cosi
Mo chi i tempi su cangiati
su finiti i soprabbusi
chiddi chi c'eranu abituati
'nti palazzi si su chiusi
Eranu tempi da scordare
cu benissanu a ru futuru
e sa diu amu e pregari
ca ci manna tempi sicuri